A defini cuvantul „teorie”, poate deveni ceva foarte dificil. Oamenii de stiinta folosesc acest termen intr-un fel iar oamenii obisnuiti in alt mod. In limbajul normal, o teorie reprezinta un principiu sau o idee. Probabil nu are niciun fel de analiza in spate, testare de ipoteza sau experimente realizate fara grija. In lumea stiintei insa, o teorie inseamna o explicatie ampla a unui fenomen sau fenomene care pot fi testate, falsificate si au mai multe modalitati pentru a fi dovedite.
Adolf Grunbaum, de la Universitatea Pittsburgh, sustine ca „teoriile de succes conecteaza informatii din mai multe zone cercetate anterior”. De exemplu inregistrarile despre fosile, dovezile ADN si biogeografia sunt conectate sub teoria evolutiei.
Teorie sau ipoteza?
O teorie difera de o ipoteza din cauza domeniului de aplicare. De exemplu, sa presupunem ca ai o teorie conform careia o moneda aruncata de tine ar darama Empire State Building. Insa, teoria gravitatii ajunge dincolo de aruncarea de obiecte catre o cladire. Teoria gravitatii explica, de asemenea, si miscarea organismelor planetare si a satelitilor care orbiteaza. Deci, o ipoteza este o mini-teorie.
Ipotezele si teoriile fac parte din metodele stiintifice, fiind parte a procesului de a raspunde la intrebarile dintr-un experiment. Astfel, o teorie reprezinta o metoda prin care oamenii de stiinta reusesc sa explice mai bine procesele stiintifice, bazandu-se pe argumente si pe dovezi observabile. Prinipalele componente ale metodelor stiintifice constau in faptul ca experimentele sunt repetabile, astfel incat si alti oameni de stiinta sa poata verifica sau anula concluziile. Datele de analiza ar trebui sa fie colectate din observatii si de experimente, iar experimentele ar trebui sa fie documentate si impartasite cu alti membri din comunitatea stiintifica.
O componenta a unei teorii este aceea ca poate frustra oamenii de stiinta dar si pe cei obisnuiti- care nu fac parte dintr-o comunitate stiintifica- din cauza faptului ca o teorie nu poate fi dovedita niciodata si poate fi intotdeauna revizuita. Astfel, experimentele asupra unei teorii ar putea sa ajunga la o confirmare sau nu a acesteia. Chiar si legile lui Isaac Newton au fost revizuite dupa 200 de ani, atunci cand Albert Einstein a descoperit unele defecte si a conceput teoria relativitatii.